Decizia Marii Camere a CEDO privind încălcarea art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
14.09.2017
INFO LEGISLATIV
Dreptul Muncii
Sumarul Deciziei Bărbulescu contra României
CEDO a fost sesizată de un inginer român în vârstă de 38 de ani. Angajatorul său l-a concediat după ce a constatat, supraveghindu-i comunicațiile electronice, că a folosit mesageria companiei în scopuri personale, încălcând astfel reglementările interne. În prealabil, Bărbulescu a creat un cont de Yahoo Messenger cu acordul companiei angajatoare pentru a răspunde întrebărilor clienților.
Angajatorul său i-a imputat faptul că Bărbulescu a folosit internetul în scopuri personale, după ce în prealabil îi monitorizaseră mesajele acestuia și au constatat că într-o perioadă dată a folosit respectivul cont de Messenger în scopuri personale. Bărbulescu a denunțat însă spionarea comunicațiilor sale de către angajator, apreciind că este victima unei încălcări a dreptului privind respectarea vieții private și a corespondentei, protejat de articolul 8 al Convenției europene pentru drepturile omului.
Tribunalele din Romania i-au respins însă cererile, apreciind că angajatorul a avut dreptate și că supravegherea comunicațiilor constituie singura modalitate de a stabili existența unei abateri disciplinare.
CEDO a confirmat această abordare în ianuarie 2016, considerând că dreptul la respectarea vieții private nu a fost încălcat de către angajator. Curtea validase astfel posibilitatea ca o companie să supravegheze internetul în cadrul unei proceduri disciplinare.
Bărbulescu a făcut însă apel iar CEDO a acceptat reexaminarea deciziei. Astfel judecătorii Marii Camere au considerat că Bărbulescu "nu a fost informat despre natura și extinderea supravegherii operate de către angajatorul său și nici despre posibilitatea ca angajatorul său să aibă acces la conținutul mesajelor sale". De asemenea, au apreciat că tribunalele românești "nu au determinat ce motive specifice au justificat aplicarea măsurilor de supraveghere" și nu s-au pronunțat asupra "posibilității ca angajatorul să utilizeze măsuri mai puțin intruzive pentru viața privată și corespondența dl. Bărbulescu". În continuare s-a reținut că autoritățile nu au stabilit "un echilibru corect" între respectarea vieții private a salariatului și dreptul angajatorului de a lua măsuri pentru a asigura buna funcționare a companiei.
Așadar, recomandăm ca să evitați pe cât posibil supravegherea corespondenței personale a angajaților iar dacă situația impune cu necesitate o astfel de măsură încunoștințarea prealabilă a angajaților despre posibilitatea supravegherii corespondenței angajaților purtată de aceștia de pe terminalele companiei.
Autori
Avocat Bolboacă Ciprian
Partner
Avocat Curticăpian Paula
Managing Associate
Acest material informativ are numai un caracter orientativ. Scopul său nu este de a oferi consultanță juridică cu caracter definitiv, care se va solicita conform fiecărei probleme legale în parte. Pentru detalii și clarificări privind oricare dintre subiectele tratate în Info Legislativ, vă rugăm să contactați avocații sus-menționați.
